Întotdeauna m-a interesat, uitându-mă la televizor, câți oameni stau şi privesc, în încelaşi moment cu mine, aceeaşi imagine. Pe internet e simplu, ai pus un contor la server și... înainte. Cu TV-ul e mai complicat.
Deși la întâlnirea bloggerilor cu Vlad Filat, Nata Albot a spus că datele acestor măsurători se măsluiesc, eu le dau totuşi pentru a ne crea o imagine asupra audienţei diferitor posturi tv în RM.
AGB Nielsen încearcă să facă puțină lumină. Și TV7 le publică regulat.
Deci, în Moldova avem 3 567 512 de potenţiali telespectatori. În medie un om privește televizorul 4 ore pe zi. Astfel, obținem cifra de 594 585 de oameni care privesc în acest moment TV-ul în toată Moldova. Evident, acest număr fluctuează în dependență de perioada zilei (cele mai aglomerate sunt orele serii).
Datele privind rating-urile televeziunilor le avem doar pentru Chișinău și doar pentru vârsta +18. Populația capitalei a scăzut în ultimul timp și, actualmente, e aproximativ de 664 204. Judecând după datele naționale, la categoria de vârstă 19-50 de ani avem 1 673 280/3 567 512 = 47%. Deci, în Chișinău avem 664 204 *0.47 = 312 176 de oameni cuprinşi în această categorie de vârstă.
Iată tabloul final al cifrelor.
Televiziunea
Procent
Total privesc
Chiar acum privesc
ORT
39,69
123903
20650
TV7
13,51
42175
7029
TNT
13,33
41613
6936
NIT
7,43
23195
3866
N4
7,31
22820
3803
Moldova1
4,50
14048
2341
CTC
3,30
10302
1717
ProTV
3,28
10239
1707
RuTV
2,40
7492
1249
2Plus
2,04
6368
1061
EuroTV
1,42
4433
739
MuzTV
1,29
4027
671
PublikaTV
0,26
812
135
JurnalTV
0,24
749
125
Total
100
312176
52029
Şi o concluzie: transmisiunile live pe Internet încep să depăşească posturile tv clasate pe ultimele locuri în acest clasament.
Am fost seara, pe 6 aprilie 2009, în piaţă, fără lumânare (nu sunt un fan al acestor atribute expuse în locuri publice), și am rămas
cu ochii larg deschişi de uimire. Erau foarte mulți oameni.
A doua zi dimineață m-am dus din nou, intuind că se va întâmpla ceva mult mai interesant. La 7:40 am postat: ” ’neata, propun sa utilizam tag-ul #pman pentru mesajele din piata marii adunari nationale”.
Pentru cei care nu ştiu, hashtag începe cu # + un cuvânt. Acest hashtag poate fi folosit de utilizatori pentru a scoate în evidenţă un eveniment, o acțiune comună. Pontul poate servi şi altor utilizatori pentru a repera vreun eveniment important care se întâmplă în lume.
Am creat tagul #pman pentru a vedea desfăşurarea manifestaţiilor din centrul Chișinăului. O altă intenţie a fost să ridic acest tag în trends. Am sunat şi alți twitteriști activi, propunându-le să-l folosească. Și procesul a demarat. Se pare că tuturor le-a plăcut idea.
Pe la 13:40 #pman a apărut în trends (trends reprezintă o coloană ce cuprinde 20 din cele mai populare cuvinte întâlnite în mulțimea de mesaje lansate/recepţionate în ultimele minute pe net).
Oho!, acum cei aproximativ 10 mln de utilizatori twitter au văzut #pman pe monitor. Din acel moment a început ascensiunea rapidă a evenimentului din Piața Guvernului din Chişinău pe benzile de ştiri din toată lumea.
Deși mobilizarea protestatarilor a fost făcută nu doar prin twitter (eu personal am aflat de cele întâmplate graţie twitter-ului), ci și prin alte rețele de socializare și prin SMS-uri. Oricum, „Twitter revolution” suna cool.
În acea perioadă Techrunch (http://www.techcrunch.com), cel mai „tare” blog cu postări pe teme de Internet, tehnologii și start-uri, a scris foarte mult despre Twitter. Presupun – e doar o idee a mea - că are şi ceva interese financiare în acel start-up. În fine, proprietarul/editorul Techcrunch, Michael Arrington este considerat pe drept cuvânt unul dintre cei mai influenți oameni din lume. Acest personaj e abordat zilnic de o mulțime de start-upuri pentru a publica măcar un rând despre ei. Recunosc că și eu l-am contactat cu o anumită ocazie, însă a refuzat să-mi preia start-up-ul. Ei bine, de data aceasta, înarmat cu articolul lui Morozov, am trimis un mail la Techcrunch și ReadWriteWeb. Şi a mers! Imediat a apărut articolul despre twitter revolution pe techcrunch.
Pentru cei neinițiați, pare un simplu articol. Însă trebuie să se înţeleagă că e un articol pus pe ”masa” a 1 mln de cititori RSS și a miilor de oameni care intră zilnic pe acel site precum miilor de fani pe facebook și twitter. Şi respectivul site este copiat de o altă duzină de site-uri din internet.
După apariţia articolului a început năvala vorbitorilor de engleză în #pman cu diverse întrebări: what the hek is #pman. Please translate. Le mulţumesc lui @moscovici și @ceziceu pentru că au scris și au tradus tweet-urile altor utilizatori.
Noaptea târziu, în 7 aprilie, după ce m-am întors din piaţă, am creat un agregator de twitter, bloguri-imagini și video despre #pman http://pman.cloudapp.net (l-am închis recent, deoarece era pe test account), hostat de Microsoft pentru a ține piept numărului mare de utilizatori. Deși nu a avut efectul scontat, totuși câteva mii de oameni au vizitat agregatorul.
Mai există un pont pe twitter, intitulat #CNNFail. Când are loc vreun eveniment important în lume, iar CNN doarme, pe twitter lumea începe să raporteze despre evenimentul cu pricina: + #CNNFail. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu #pman. Vorbitorii de engleză doreau să afle mai multe de la CNN, însă din păcate, cum bine ştim, CNN-ul nu se prea plimbă prin Moldova. Dar sub presiunea de pe twitter, reporterii CNN au dat o ştire despre hash tagul #pman. Grozav! E greu de estimat câți oameni au aflat ştirea de la CNN.
Dar e cert că numărul celor care au început să se intereseze de evenimentele de la Chişinău a crescut fulgerător. Astfel, site-urile din Moldova: JurnalTV, Unimedia, ProTV şi unele site-uri guvernamentale s-au blocat din cauza volumului mare de cereri. Pe 7 și 8 aprilie căutările pe Moldova au crescut de 3 ori.
Astfel, „Twitter Revolution” a început să fie folosit și dat ca exemplu la toate conferințele dedicate rețelelor sociale. Totuşi, trebuie să limpezim un lucru: Twitter-ul nu a avut în cazul nostru un rol de organizare, ci de informare a oamenilor din afara Moldovei, un jump (salt) către alte media importante din lume care folosesc Twitter-ul. Denumirea de „Twitter Revolution” a fost preferată doar pentru că era cool, pentru că era mult mai atrăgătoare decât „Facebook Revolution”, „Odnoklasniki Revolution”, „SMS Revolution” sau „Social Network Revolution”. A fost mai degrabă un nou tip de marketing pentru promovarea unui eveniment. A unui eveniment crucial pentru destinul unei comunităţi.
Vedeţi mai jos arhiva #pman de pe twitter.
Le mulțumesc tututor twitteriștilor pentru promovarea evenimentului şi, implicit, pentru promovarea Moldovei.
