startup

Simulator screen from VoteMeApp.

Simulator screen from VoteMeApp.

“Dacă nu-ți este rușine de cum arată produsul tău înseamnă că prea târziu l-ai lansat”.

Pe parcursul a 7 luni am băut cafea cu foarte mulți oameni: influenceri, politicieni, funcționari, designeri, jurnaliști, juriști, ong-ști, programatori și investitori. Mai exact, cu 105 oameni și alții 100 în formă de public speaking.

Eu evitam le să arăt aplicația acestor oameni din două motive. Primul, ideea e mult mai importantă decât aplicația, și doi, oamenii evaluează greșit ideea dacă o prezinți prin intermediul aplicației. Ideea e mult mai importantă pentru că ea nu poate fi schimbată însă UI/UX aplicației poate fi modelată după ce analizezi atent cum oamenii o utilizează convinși de idee.

Multe startup-uri cad în capcana produsului perfect. Crezând că poți reuși să popularizezi un produs doar dacă are designul perfect. Am făcut și eu această greșeală în trecut cu Joketastic. Da, această tactică de design perfect merge la produse industriale unde designul după ce e făcut el este integrat în procesul de producție și nu mai poate fi ușor schimbat sau e foarte costisitor. Nu și la produse soft. Aici instant și foarte ușor poți face update o versiune nouă cu design mai bun. Dacă la produsele industriale te încrezi în intuiția designerului, atunci la produsele soft se procedează altfel - se utilizează din greu tehnici A/B testing. De fapt acelaș Facebook sau Google au sute de astfel de teste. Practic, Facebook-ul arată diferit pentru fecare din noi. Ei colectează aceste date și decid matematic dacă se merită să fie activat noul design pentru majoritatea oamenilor. Doar așa și nu altfel lucrează industria de soft.

“Dacă nu-ți este rușine de cum arată produsul tău înseamnă că prea târziu l-ai lansat”.  Exact din acest motiv am lansat VoteMeApp acum 7 luni. Cu toată rușinea, că e un produs de studenți și are crash-uri. În schimb acest produs are integrat analytics la fiecare acțiune pentru a vedea unde oamenii întâmpină greutăți și cum eu le pot rezolva. Pentru a vă conginge, deschideți wayback machine și vedeți cum arăta la lansare Amazon, Facebook sau AirBnB.

Unele greutăți special sunt lăsate pentru a filtra și a accepta doar oamenii care întradevăr cred în idee, că li-i totuna cum arată produsul sau este greoi. Ei își dau numărul de telefon, numele și selfie pentru că înțeleg că confirmarea identității este o necesitate pentru ca alegerile să fie corecte.

Din câte startup-uri am făcut eu întrecut, acesta este cel mai diferit și iese din toate tipajele pe care eu le cunosc. Este diferit pentru că produsul este destinat unui grup de oameni. Nu e B2C, nu e B2B, nu e B2G însă e B2Group (termen inventat de mine). Dacă la B2C poți lua clienții prin tactici de marketing, la B2B prin sales, la B2G cred că merg prin relații. Nu am ideie cum de procedat la B2Group și încă e într-un domeniu care nu s-a schimbat de 200 de ani. În democrație.

Acest produs, VoteMeApp rezolvă o problemă mare care apare instant și cu periodicitate mare la un grup de oameni - de a-și alege liderul cel mai bun. 

Pentru a promova ideile și tehnologiile, este important de a găsi inovatorii și early adopters, adică 15% din populație și dacă îi convingi pe ei, atunci îi câștigi și pe ceilalți 85%. Însă în grupuri de obicei avem toți acești oameni așezați în Curba lui Bell știută ca Law of Diffusion of Innovation

Pentru a porni roata din loc, startup-urile simulează unele lucruri pentru a le da impresia oamenilor că acolo pe platformă este mișcare. De exemplu la Reddit, fondatorii singuri adăugau linkuri și comentau cu diferite nickname-uri. La joketastic, eu singur colectam bancuri audio și le adăugam pe platformă cu diferite accounturi. Ba chiar am hack-uit Siri pentru a citi bancuri. 😝

La VoteMeApp noi, încercăm să găsim colective care sunt deschise la ceva nou și le propunem să încerce această nouă metodă democractică de alegeri. Am pornit o bună colaborare cu VIP Magazin care are concursul Omul Anului 2019 și cu DCN care organizează alegeri în fiecare țară pentru a alege liderii comunității locale. 

O altă strategie e să inventăm alegeri mai haioase - Cel mai sincer moldovean sau mai serioase - Cine merită să fie Președintele Republcii Moldova 2020.

VotemeApp chiar sucks, crește doar 15% (număr de votări) săptămână de săptămână timp de 7 luni. Noi ne vom stradui din răsputeri și ținem acest pas măcar vreo 2-3 ani.

PS: Mai sunt 4 zile până la închiderea votării pentru Omul Anului 2019 organizat de VIP Magazin. Vă invit să vă alăturați, dar cel mai important e să invitați alți oameni care merită și pe care doriți să-l votați.

PS: Un scop ambițios e să avem la Președintele Republici Moldova mai mulți votanți prin VoteMeApp decât la alegerile generale. Ce ziceți? Vă băgați?

Pagina principală - privesc.eu

Pagina principală - privesc.eu

Site-ul Privesc.Eu a început simplu de tot. Un site pe wordpress și embeduri video de pe ustream.tv. Timp de 10 ani, rezolvând problemele una câte una, am construit un sistem scalabil și destul de complex. Anume rezolvarea acestor probleme grele m-au motivat să construiesc acest sistem. Dacă era simplu, cred că cedam.

Privesc.Eu de unii este considerat mass-media, de alții startup tehnologic. Noi credem că suntem undeva pe la mijloc. În situații excepționale, cum ar fi alegeri naționale sau revolte, acest sistem are cel mai mare trafic din țară. Maximum atins este peste 30 mii oameni live. În acele zile, mare majoritatea a televiziunilor preiau imaginile video de la noi.

Articolul este dedicat celor care vor să construiască un startup. Să aibă o impresie despre tehnologiile care trebuie să le învețe și să le mânuiască pentru a construi o companie. Din experiența mea - 90% din timp este dedicat anume citirii documentației și integrării acestor servicii și doar 10% - programării.

Aici nu voi vorbi despre oamenii care zi de zi întrețin acest sistem sau care transmit live-uri. Munca lor e enormă - peste 36 mii de ore de transmisiuni live.

În continuare, pentru curioși, un longread tehnologic.

BROWSER. Când un om deschide www.privesc.eu, să vadă un live, în spate stau o mulțime de servere legate între ele prin microservicii. Unele servicii sunt construite de mine altele sunt cumpărate și plătite lunar. Unele servere stau în cloud, altele împrăștiate prin Europa. Fiecare decizie are un tradeoff, cost/performană. Dacă le greșești, compania poate chiar da faliment.

WEB. Site-ul www.privesc.eu este hostat pe Microsoft Azure (prefer această platformă, față de AWS sau Google Cloud, le folosesc și pe celalte dar la alte proiecte) este construit pe framework-ul ASP.NET MVC. Pingdom, de câți va ani, îmi arată uptime 100%. Aceasta este primul indiciu de calitate a unui site. Să nu cadă! Site-ul rulează pe minimum 2 web servere și se autoscalează până la 100 de servere în dependență de volumul de oameni care privesc. Limita de minimum 2 servere am impus-o din cauza că avem widgetul privesc.eu care este embedat pe mii de site-uri. Dacă vom pica se va vedea pe tot Internetul 😀

DB. Serverele web au în spate o bază de date SQL Server. Acolo se păstrează toate informația despre live-uri, titluri, operatori, camere, servere, utilizatori, autorizări… Fără această bază de date nimic nu funcționează. Folosesc Azure SQL Server care îmi asigură un uptime de 100%.

CACHE. Este destul de costisitor să interpelezi baza de date la orice flecușteț. Pentru a minimiza interpelările folosesc un Redis Cache Server as a service din Azure, care îl poți scala în dependență de necesități. Cache centralizat prin Redis e necesar mai ales când servere se autoscalează și nu trebuie de repopulat informația la fiecare server nou pornit. Mai folosesc și cache in memory pentru unele taskuri mici.

STORAGE. Cea mai mare problemă la privesc.eu este stocarea datelor. Avem TB de video care trebuie ținute online. Mai muți TB care trebuie ținute offline (originalele de la camerele de filmat). GB de date care trebuie de interpelat în realtime (contoare și fețele oamenilor). Pentru a micșora cheltuielile, am hotărât ca serverele de stocare video să fie păstrate în țară, în cloud e foarte costisitor. Avem un server în Moldova la Moldtelecom și altul în România la 2KTelecom. Ambele servere umplute până la refuz cu HDD-uri în RAID0. Folosim RAID0 pentru că la fluxuri mari de cereri alt tip de RAID nu face față. 

VIDEO: De la început am hotărât să folosim camere de înregistrare video pentru începători. În timp, camerele pentru începători au devenit foarte bune. La ce facem noi sunt, uneori, mai bune decât cele profesioniste. Zoom mai mare, sunt foarte ușoare și ieftine. La proteste ne ajută mult. Camerele sunt Sony AX53 4K .

AUDIO: Spre deosebire de profesioniști care folosesc microfoane prin wireless analogic, mari și cu logouri pe ele, noi ne folosim de microfoane mici bluetooth Sony ECMW1M Wireless sau microfoane Zoom H5 și pe post de mini mixer audio. Sunt ieftine, micuțe. Uneori paza de stat ne creează probleme cu bruiajele.

ENCODER: Am început cu notebook-uri, 10 ani în urmă. Camera video prin A/V cablu conectate la un convertor USB apărea ca o camera web în windows și prin Adobe Media Encoder transmiteam prin protocolul RTMP la serverele Wowza. An de an scanam ce apare nou în acest domeniu să fie ieftin și bun. Până am dat de Teradek VidiU.

BROADCAST: De obicei transmisiunile de la encoder la serverul central se face prin modeme 4G. Toți cameramanii au minim câte 2 modeme de la diferiți operatori de telefonie mobilă. Rareori facem prin cablu. În Moldova utlizăm Orange și Unite, în România Orange și Telekom. Nu ne folosim de serviciul de bounding, este destul de scump.

LIVESTREAM. Servere de stocare, care nu prea sunt expuse publicului, mai îndeplinesc și funcția de a primi semnalul video de la cameramani, de autoînregistra și servi video pentru serverele de cache video. Ele sunt interconectate între ele. Dacă un video din România este cerut din Moldova este tras mai întâi în Moldova și apoi este mai departe servit prin serverele cache. Pe aceste servere mai rulează și IIS care are soft făcut de mine. Mă ajută la thumnails, gif-uri, extragere de sunete, să pornească restreamuri sau să permit TV-urilor să poată descărca din arhivă.

CACHESTREAM. Aceste servere sunt cele mai expuse publicului și uneori servesc peste 15GB/s de informație video. Ele rulează pe nginx/docker/ubuntu. Misiunea lor e simplă - vine un http request la un chunk video din un fișier .hls, și dacă nu-l are, îl cere de la serverul de stocare, și păstrează acel chunk de video .mp4 local timp de 30 min. Când priviți video online, de obicei nu vine un fișier de câțiva GB pe local ci sunt trase fișere mici a cât 2-3MB de câteva secunde. Aceste servere sunt așa de solicitate încât undeori cedeză cartelele de rețea. Pentru a evita problemele cu cădearea lor, serverul de monitorizare periodic verifică dacă aceste serverele cache răspund înainte de a trimite oameni spre ele. Privesc.Eu are astfel de servere la Starnet (Moldova), Hetzner (Germania), Digital Ocean (Amsterdam). Au storage mic și sunt pe SSD.

P2PSTREAM: Tehnologie testată cu 2 companii și implementată. Acum este nefuncțională, însă o pot activa în situații de criză. Este mai ieftin traficul în MD decât P2P 😉

COUNTERS: Mulți clienți de ai nostri cer datele despre live-uri. Am creat un sistem de contorizare. O problemă netrivială când ai sute de cereri pe secunde și trebuie agregate datele în timp real de la mai multe servere www. Pentru asta am folosi Azure Table Storage fiecare servere înscrie acolo numele lui, ce live și câte vizualizări. Mai contorizăm și pe ce site-uri au apărut live-urile și păstrăm titlu site-ulu și pagina unde a apărut. Datele acestea sunt păstrate pe serverul Redis.

FACE RECOGNITION: De vreun an am adăugat această funcționalitate care scanează înregistarea video, găsește toate fețele. Le clasterizează astel ca să fie fiecare claster să fie aceași persoană. Memorizează unde acea față a apărut și vectorul care identifică acea față. Pentru procesarea video folosesc un calculator de birou cu 12 procesoare care 24/24 descarcă fiecare video de pe serverele de stocare, rulează face recognition și apoi aceste rezultate se salvează în cloud pe CosmosDB. CosmosDB e cea mai rapidă și scalabilă baza de date din lume. Iar imaginile se stocheză ca blob-uri în Azure Blob storage. CosmosDB a ajuns la 25GB și fiecare request e sub 10ms. 😝

CHAT: Practic e resursa care consumă cel mai mult serverele www atunci când mii de oameni stau pe pagina care are un chat. Serverele trebuie să țină conexiuni active cu toți cei care privesc - să primească și să trimită mesaje. Cererea crește exponențial față de numărul de oameni activi. Folosesc tehnologia SignalR de la Microsoft și serverul Redis pentru comunicarea între serverele www. În paralel serverele www primesc prin webhooks și comentariile de la live-urle difuzate pe Facebook.

DDOS: Cloudflare Un serviciu foarte util care te protejează contra atacurilor. Noi îl folosim pentru a minimiza cheltuielile de trafic la thumnails și player-ul video. Economisim TB de date doar folosind acest serviciu foarte comod. Deasemnea și DNS-urile stau aici care rapid pot fi modificate.

EMAIL: Trimitem lunar peste 40 mii de email-uri, alerte, rapoarte la organizatorii, începutul de transmisiune, închiderea, fotografii și statistică. Folosim de ani buni serviciul SendGrid. Este simplu și eficient. Serverele noastre de email sunt hostate de Gmail.

SMS: Transmitem lunar câteva sute. Folosim pentru comunicare urgentă cu cameramani și cu organizatorii. Oricine poate apăsa butonul Raportează de sub live și trimite un SMS cameramanului. Folosim Nexmo care e destul de bun.

PAYMENT: Aș prefera Stripe însă nu lucrează nici în România și nici în Moldova. Am găsit unul foarte bun - Braintree, care are sistem de subscription. Adică el duce evidența cardurilor bancare și are grijă să extragă banii lunar și dacă nu mai poate - îți raportează. 

NOTIFICATIONS: Avem un server, worker role, care e plin de taskuri repetitive. Serverul trimite notificări la aplicațiile de iOS, Android, Chrome și Firefox. Monitorizeză fluxurile de live stream și imediat ce pică, anunță cameramanul prin Discord și Slack despre problemă.

ANALYTICS: Web, iOS și Android sunt legate raportează la Google Analytics. La serverul web în trecut foloseam un sistem de monitorizare NewRelic. La început era gratuit, apoi când au ieșit la IPO și au anulat planul gratuit am trecut la Microsoft Application Insights.

RESTREAMING: O funcționalitate foarte întrebată la privesc.eu este retransmisiunea pe Facebook și Youtube a live-urilor filmate de noi. Cu aceasta acum se ocupă serverele centrale de stocare. Când imaginea video este nemodificată se utilizează puține resurse CPU. Însă dacă vrem să punem logo-ul privesc.eu servere țin doar 4 live-uri în paralel 😔. Pentru a scala această problemă am construit un docker care automat se pornește în cloud și se oprește când live-ul se deconectează. Suntem acum în faza de testare.

TRANSCRIPTION: Este un sistem intern dezvotat pentru a transcrie video manual, importa sau recunoașterea vocii. Cu recunoașterea vocii va trebui de mai așteptat. Ne-am integrat cu Google Speech Recognition însă e destul de prost în limba română.

PHOTO: Fotograful după ce fotografiază la eveniment încarcă pe loc toate fotografiile pe iPad apoi de pe iPad le trimite pe server. Fotografiile se stocheză în Azure Blob Storage și alertăm organizatorul cu un email. Toți oamenii de pe chat deasemnea primesc alerte despre fotografiile încărcate. Utilizatorii pot descărca aceste fotografii una câte una sau toată arhiva.

SEARCH: La început căutam doar cuvinte în titlurile evenimentelor prin SQL. Săptămâna aceasta îm integrat Azure Search, care indexează, titlurile, tag-urile și transcrierile și practic instant îți dă rezultatele. Este un serviciu de search foarte flexibil în interpelări care înțelege și limba română. Rezultatele pot fi ordonate după rank sau timpul de înregistrare.

SEO: Paginile de la privesc.eu de obicei au multe componente: chat, fețe de oameni, agenda, linkuri cu alte portaluri care se generează dinamic. Pentru a servi aceste pagini foarte rapid search-urilor este un serviciu bun - prerender.io. El deschide pagina cerută în chromeless procesază exact cum o face un browser și stocheză plain html în memorie. La o a doua cerere răspunde instant. Privesc.Eu are peste 90 mii de pagini și crawlerele cer mii de pagini pe zi. Pentru a economisi am pornit un Azure Container Instance cu un docker prerender și merge brici.

IDE: Visual Studio 2015 și 2019- dezvoltare web, Visual Studio Code - recunoașterea fețelor. XCode - aplicația iOS. Android Studio - aplicația Android.

LANGUAGES: C# - pentru progamare de web servere. Java - custom plug-in pentru Wowza. Python - recunoașterea fețelor în video. Objective-C/Swift - aplicația iOS, Java/Kotlin - Aplicația Andoid. Javascript/Typescript - Web site. Uneori mă încurc în ele când trec de la una la alta :D.

SOFT: IIS - serverele de stocare, Wowza - livestream, FFMPEG - procesare video, conversie, restream, NGINX - servere cache in reverse proxy.

OS: Windows Server - serverele www și de stocare, Ubuntu - serverele de cache video și recunoașterea fețelor, MacOS - pentru development.

Chiar dacă acest sistem este construit de un singur om, în spatele serviciilor care le folosim stau sute, poate mii de ingineri. Un mare mulțumesc lor, celor care ne ajută ca acest site să lucreze nonstop.

PS. Azi doar blogul privesc.eu a mai rămas pe wordpress. 😉

PS: Următorul post - Cum să contruiești un canal TV funcțional complet autonom.

Boss Tweed

În euforia alegerilor din Moldova, cred că-mi va fi cel mai ușor să explic idea mea de un App și viziunile pe termen lung de schimbare a democrației.

Sistemul democratic pe care îl folosim noi acum un bug mare (eroare, neajuns - termen folosit în programare). Acel bug este la înaintarea candidatului și se mai numește tweedism. Tweedism-ul nu are o definiție clară însă constă în coruperea democrației și stabilirea unui grup de control. Acest grup de control chiar și la statele democratice că și US de obicei este 0.02% din populație. Adică 0.02% populație hotărăște cine va candida la alegeri. Iar ceilalți 99.98% votează doar pe cine acest grup de interese dorește. La unele democrații pot fi un grup de oameni cu bani iar la dictaturi un grup mic de acoloții dictatorului… În Moldova aproximatic 480 de persoane cu bani controlează cine vor ajunde deputați, primari sau consilieri.

Pe de altă parte chiar și în alegerile mici de zi cu zi procesul de înaintare a candidatului e destul de anevoios de exemplu: alegerea șefului clasei; alegerea starostei; administratorului de casă; cel mai bun angajat al unei companii...

Idea de un așa App (sistem de votare) am realizat-o în anul 2008 în forma unui website. Scopul a fost testarea rezultatelor. În cazul meu nu știi dacă e funcțional acest sistem până nu-l compari în paralel cu un alt sistem.

Primul experiment a fost alegerile de la Blogovăț. Unde a fost un juriu și în paralel bloggerii s-au votat între ei. M-au inpirat rezultatele, aproximativ 80% din cei care juriul i-au ales se regăseau în topul calculat de acest sistem.

Al doilea experiment l-am făcut pe studenții de la UTM. La sfârșitul cursului, studenții aveau un examen unde răspundeau la întrebări și erau punctați pentru răspunsurile corecte. Însă ultima întrebare suna în felul următor, “Cine crezi că dintre colegii tăi, știe cel mai bine acest obiect?”. Aici rezultatele au fost și mai uimitoare. Studentul care într-adevăr a răspuns cel mai bine era ales și de colegi că știe cel mai bine. Și corelarea continua. Surpriză a fost că pe locul doi era starostea grupei.

Aceste două experimente arată că sistemul e destul de viabil pentru a calcula câștigătorul în baza voturilor pe care concurenții le dau între ei și nu mai este necersar pasul de înaintare a candidatului.

Au trecut 10 ani. Am așteptat atât pentru ca toată lumea să aibă telefoane mobile. Experimentele mele au fost într-un mediu unde era controlat de mine și cunoșteam persoanele care votează. Însă dacă doresc să scalez un așa sistem de votare la nivel internațional e crucial să ai și confirmarea identității. Anume din această cauză am așteptat atâta timp pentru ca oamenii să-și cumpere câte un telefon mobil.

În viitor va fi un App ca și Uber, AirBnB, Lift... pentru democrație. Ți-a venit un push notification, citești titlu alegerilor, te alături, deschizi lista membrilor și votezi pe unul, câțiva oameni din listă care știi că merită să câștige. Peste puțin timp sistemul printr-o magie matematică declară câștigătorul și instant anunță pe toți care au participat. Gata. Fără candidați, fără agitație, fără trolli, fără manipulare, fără promisiuni deșarte, fără murdărie, fără tweedism.

Veți spune că niciodată un guvern nu va folosi un așa sistem nou. Sunt de acord! Însă scopul acestul sistem este ca votările mici online să devină cât mai automatizate, cât mai ușoare și să dea rezultate bune să devină net superioare sistemului clasic. Și dacă în final vreun partid nou creat va face alegeri interne cu un așa sistem și oamenii care vor topul listele partidului nimeri doar cei buni, acel partid va câștiga la alegerile clasice. Politicienii care au acest comportament care îl știm noi, îl au nu de azi, nu de ieri.. ei l-au căpătat la alegerile mici la școală, la universitate sau colective. Cu un un sistem nou creat avem șansa în timp să scăpăm de oameni care cheltuie timp pentru a se murdări între ei și nu a se ține de cuvânt și să se lupte doar pentru a sta la putere utilizând resursele unui grup mic de interese.

Poate atunci nu vom mai fi forțați să votăm răul cel mai mic.

Detalii tehnice voi oferi în următorul articol. Cei care s-au prins și au o speranță că se poate ceva de schimbat vă invit să descărcați aplicația de pe https://voteme.app. Vă rog să dați și un share la acest articol pentru prietenii tăi. Sistemul e funcțional dacă ai prieteni în el ca să ai pe cine vota.

1 Comment

Puișori
M-am întâlnit cu mulți politicieni care auzind de Silicon Valley, doresc să replice acest model la noi în țară. Pentru a evita populismul din partea lor, am identificat o serie de probleme și provocări care împiedică dezvoltarea ecositemului de startup-uri la noi.

  1. Startup-urile IT, e adevărat, pot fi lansate cu bani puțini. Un SRL se deschide ușor, însă e foarte greu să-l închizi. Doar 5% din startup-uri au succes, restul mor. E important să-ți închizi ușor afacerea.
  2. Pentru ca ulterior să poți atrage investiții, să dai cote părți și drepturi de vot, e nevoie să fie creată o companie de tip Corporate. Legislația învechită nu prea permite acest lucru.
  3. Legislația muncii din Moldova și Europa prea mult favorizează angajații, astfel ecosistemul de startup-uri practic nu există în această regiune. Antreprenorii au frică să angajeze.
  4. Sistemul de impozitare de tip TVA, fac toate startup-urile locale necompetitive cu cele americane.
  5. Dacă ai o companie care lucrează pe piața internațională trebuie să ții conturile bancare în valută, însă statul îți mai taxează odată conturilor în valută ca și profit, atunci când crește cursul leului. E adevărat că dacă scade cursul se dă la pierderii. Problema e că leul nu scade.
  6. Lipsa juriștilor cu cunoștințe în IT. (Chiar am asistat la o judecată unde 2 avocați și un judecător vorbeau aiureli în domeniul IT).
  7. Lipsa Angel Investors care să investească în startup-uri. Aceștia de regulă sunt persoanele care fac parte din foarte multe board-uri și contribuie la dezvoltarea noului startup prin intermediul relațiilor pe care le au.
  8. Antreprenori care nu au cunoștințele necesare pentru a înțelege cum lucrează investițiile. Le tratează ca pe împrumuturi bancare.
  9. Investitori puțini și cu gândire sovietică, atunci când îți dau bani, iar înapoi cer 51% din companie.
  10. Accesul la procesoarele de carduri internaționale practic inexistent (bine că Paypal a venit), astfel e foarte greu să-ți construiești o afacere digitală internațională cu sistemul de plăți local rudimentar.
  11. Lipsa acceleratoarelor.
  12. Suntem o națiune care nu știe să vândă. (spre deosebire de SUA sau Israel)

Rezultatul este:

  1. Companii de IT care au afaceri cu statul, având ca proprietari funcționari sau birocrați. Aceste companii de obicei fiind folosite la furtul banilor din buzunarul cetățenilor.
  2. Deși se vehiculează că 10% din PIB este generat de către ITC, în realitate doar 2% sunt generate de IT și 8% de comunicații (Orange, Moldcell, Moldtelecom).
  3. Marea majoritate a companiilor de IT sunt de tip outsource, adică primesc banii din afară doar atât cât să plătească salariile și taxele aferente.
  4. Chiar dacă se fac o mulțime de evenimente pentru crearea startup-urilor, de obicei vin aceiași concurenți. Iar după eveniment noua echipa de regulă se desființează.

PS: Doar cu Internet de calitate superioară nu poți face un startup.

Mihai Eșanu

Mihai Eșanu

Creștearea utilizatorilor Privesc.Eu

Creștearea utilizatorilor Privesc.Eu

Da. Această asemănăre îți vine atunci când le-ai făcut pe ambele. Cu ocazia venirii pe lume a celui de-al doilea copil și având în spate câteva start-up-uri, pot să spun cu certitudine că sunt foarte asemănătoare.

La lansarea unui nou start-up, ca și la nașterea unui copil, ultimele zile sunt foarte stresante. Cum va fi copilul, sănătos, frumos, va mânca bine, cum îl vor întâlni neamurile? Niciodată nu știi cât de bine va fi primit un nou produs, le va place clienților? Aceasta este perioada de până la naștere (o femeie însărcinată) și de construire a unui produs MVP (minimum viable product). Adică, avem un copil care are minimum necesar de existență, însă fără suportul mamei nu va trăi mult.

Faza doi, e atunci când copilul încă nu poate vorbi, iar când plânge părinții sunt puși să ghicească de ce plânge și să acționeze adecvat. La start-up e similar, vezi că ceva nu merge, oamenii vin, însă nu se rețin (retention nu este mare). Și începi să ghicești de ce oare oamenii nu ne plac. Ce să facem, cum să-i fascinăm să ne placă? La această fază outsource-ul e periculos, adică babysitter.

Faza trei e când copilul deja poate vorbi, poate spune ce îl doare sau că ii foame. Prin analogie, un start-up deja are mulți utilizatori activi, iar Google Analytics în baza acestor date îți spune ce doresc ei și cum să rezolvi problemele. Poți deja să angajezi babysitter și să faci outsource câte puțin.

Faza patru, grădinița. O creștere rapidă în capacitățile intelectuale și fizice ale unui copil și ale unui start-up necesită mai multe resurse financiare și mulți angajați. Să zicem un Seed Round. Îl trimiți la grădiniță și seara vezi ce a reușit el să învețe. Seed round e destinat pentru a demonstra capacitățile start-up-ului de a face bani. Similar, un copil la grădiniță învață se comunice, să impresioneze prin individualitatea sa, sau, va fi un looser.

Faza cinci, școala. Round A. Am demonstrat că nu suntem proști, acum rapid timp de 12 ani creștem cât putem de mult intelectual, adică să acumulăm clienți și să bunem bazele culturale și de management ale companiei. E important zilnic să-i controlezi agenda (google analytics).

Faza șase — universitatea. Round B, Round C... Luăm cât mai mulți bani de la părinți pentru ne extinde orizontul nostru intelectual. Extindere pe alte pieți.

Faza șapte. IPO. Plecăm în lume. Copilul e matur, startup-ul e companie. Părinții/Fondatorii nu mai au o influență foarte mare în viața copilului/startup-ului.